- πλίκος
- ο, Ν1. (κυρίως για χαρτονομίσματα) δεσμίδα, μάτσο («είχε πλίκο τα χιλιάρικα»)2. περιτύλιγμα, φάκελος.[ΕΤΥΜΟΛ. < ιταλ. plico «φάκελος, πτυχή» < λατ. plico «διπλώνω»].
Dictionary of Greek. 2013.
Dictionary of Greek. 2013.
plic — PLIC, plicuri, s.n. Obiect confecţionat dintr o hârtie împăturită în chip special şi lipită pe trei părţi, pentru a închide o scrisoare, un act etc. (în vederea expedierii lor); obiectul împreună cu scrisoarea, actul etc. pe care le conţine. –… … Dicționar Român